În satul Țebea, loc încărcat de istorie și simbol pentru identitatea românească, tradițiile vechi sunt chiar și acum ritualuri trăite, transmise și respectate. Unul dintre acestea este Ciorolița, un obicei străvechi păstrat din vechime în această zonă a Munților Apuseni, care adună comunitatea în jurul focului, al măștilor și al credinței.
Ciorolița nu este doar un obicei de iarnă, ci un ritual cu rădăcini adânci, prin care tinerii satului colindă gospodăriile, poartă măști, aprind focuri la răscruci și alungă simbolic răul, chemând norocul și speranța pentru anul care vine. Cei care merg cu Ciorolița intră prin curțile oamenilor, unde sunt primiți cu țuica, vin, prăjituri sau cozonac, așa încât tot anul să le meargă bine.
La eveniment a fost prezent și anul acesta senatorul PNL Călin Petru Marian, care are rădăcini în Țebea și care a vorbit despre emoția reîntâlnirii cu tradițiile locului natal.
„La Țebea, în această seară, m-am simțit din nou într-un timp al începuturilor. Ciorolița, un obicei străvechi din această zonă aparte, este o întâlnire între generații, o combinație unică între foc, mască, joc și credință.
Tinerii satului duc mai departe un ritual care alungă răul și aduce speranță, colindând gospodăriile și aprinzând focuri la răscruci. Este o lecție vie despre continuitate, comunitate și rădăcini.
La Țebea, tradiția merge mână în mână cu istoria. Obiceiuri precum Ciorolița ne amintesc cât de important este să știm de unde venim, să ne cunoaștem rădăcinile și să construim punți trainice între trecut și viitor.
Atâta timp cât le trăim și le transmitem mai departe, ele vor rămâne vii peste vremuri!”, a declarat senatorul.
Într-o lume tot mai grăbită, în care multe tradiții riscă să se piardă, Ciorolița de la Țebea rămâne un reper de autenticitate și coeziune comunitară, un obicei care arată că satul nu și-a rupt legătura cu trecutul, ci o transformă într-o punte către viitor.
Carmen COSMAN – PREDA