La Spitalul Județean de Urgență Deva se trăiește un paradox dureros: în secția unde ar trebui să se aducă viața, domnește tensiunea. De aproape doi ani, Secția de Obstetrică-Ginecologie se află într-un conflict intern de proporții, un amestec de orgolii, acuzații, frici și tăceri instituționale care a ajuns să pună în pericol nu doar liniștea spitalului, ci însăși siguranța pacientelor.
În loc de colaborare, se vorbește despre jigniri, amenințări extrem de grave și refuzul de a asigura gărzi sau asistență medicală. În loc de echipă medicală, sunt două tabere, iar în loc de rezolvări, se adună sesizări fără răspuns, anchete și dosare penale.
Un conflict care a explodat lent
Surse medicale din spital vorbesc despre o atmosferă irespirabilă. Patru dintre cei șapte medici ai secției îi acuză pe colegii lor, dr. Răzvan Betea și dr. Mihai Suru, că ar fi provocat haosul printr-un comportament agresiv și prin refuzul de a colabora. Competențele lor profesionale nu sunt puse la îndoială de nimeni, însă, așa cum se arată și în multitudinea sesizărilor depuse, felul în care relaționează cu ceilalți face imposibilă activitatea. Doctorilor a ajuns să le fie chiar teamă să mai lucreze în aceste condiții, după cum ne-au povestit surse din interiorul spitalului, sub protecția anonimatului.
Conflictul nu e nou. Primele plângeri către conducerea spitalului au fost depuse în noiembrie 2023. De atunci, numărul lor a depășit 40. S-au implicat Corpul de Control al Ministerului Sănătății și Consiliul Județean Hunedoara – instituția care coordonează spitalul. Au fost efectuate verificări, redactate rapoarte și emise recomandări. Dar nimic nu s-a schimbat.
S-a ajuns practic la o formă de blocaj administrativ și moral, în care toată lumea știe, dar nimeni nu acționează.
„Am crezut că facem o schimbare în bine. Poate trebuia mai bine gestionată.”
Într-un interviu acordat ziarului nostru, directorul medical al Spitalului Județean Deva, dr. Lucian Miron, recunoaște că instituția se află într-o criză profundă.
„Din punctul meu de vedere, acest proces al situației secției de Ginecologie poate să se întâmple într-o altă secție a oricărui spital. (…) Este o situație în care am ajuns treptat, în doi ani de zile, să zic, și care a pornit de la o tentativă de a schimba direcția unei secții. (…) Poate că acea dezvoltare trebuia să fie mai bine gestionată sau ținută în frâu, privind lucrurile acuma.”
Totul ar fi început odată cu schimbarea șefului de secție. „Am crezut că e momentul unei înnoiri”, explică Miron, „dar demersul a fost incomplet și a dus la fragmentarea colectivului”. De atunci, lucrurile au degenerat.
„Activitatea este afectată de toate punctele de vedere, pentru că un mediu de genul ăsta nu are activitate bună. Orice ai face, nu are cum să funcționeze, asistentele sunt la mijloc, medicii care cum nu știu în ce parte și așa mai departe, și este o situație conflictuală la care nu am găsit soluționare. Un climat nesănătos care s-a accentuat cu toate intervențiile din partea tuturor structurilor la care am cerut sprijin”, spune directorul medical al SJU Deva.
Într-un spital unde plângerile au devenit rutină, iar relațiile între colegi sunt dominate de teamă la acest moment, e greu să mai vorbim despre normalitate.
”Au constatat, plângeri din partea personalului, că s–au jignit, sau anumite acuze de o parte sau alta, au fost astfel de chestiuni. Nouă ni se reproșează că nu am luat o măsură mai drastică, din punct de vedere al pedepselor către medicii, sau medicul sau persoanele care au făcut, cum să le zic eu, au adus jigniri, injurii sau așa mai departe către cei care au reclamat. (…) Lucrurile ascestea sunt foarte sensibile, nu vorbim despre oricine, vorbim despre doctori. Da, statutul de doctori, care mai au și o credibilitate prin competență. Nu sunt ușor de denigrat, să zic așa, de pedepsit. Dacă era un brancardier care înjura o asistentă, cu siguranță că lucrurile se desfășurau altfel”, a precizat dr. Miron, referindu-se și la constatările echipelor de control
Un sistem care nu mai are mecanisme interne
Ceea ce șochează cel mai mult este neputința instituției de a reacționa. Dr. Miron spune că nu se mai găsesc persoane dispuse să participe la comisii disciplinare:
„Nu găsim oameni care să participe la o comisie de cercetare disciplinară. Nu vrea să se implice nimeni. (…) Poate sunt fapte de competența Colegiului Medicilor, poate a Parchetului, a Poliției.”
Conflictul a depășit granițele administrative. „Fiecare a dat în judecată pe fiecare”, explică directorul medical. „Nu mai este instituțional posibil să o rezolvi.”
Între timp, actul medical suferă. Se vorbește inclusiv despre refuzuri din partea celor doi medici de a consulta paciente venite din policlinică, despre plecări din gărzi și despre zile în care secția rămâne descoperită. În spital, frustrarea și teama s-au instalat ca o a doua natură.
Pacientele, prinse între două lumi
În tot acest haos, victimele tăcute sunt pacientele. „Nu mai putem vorbi despre siguranță”, spun cadrele medicale.
Am întrebat, referitor la cazurile pacientelor despre care se vorbește, dacă trebuia mai din timp ”tăiată” această stare de fapt și dacă vorbim despre afectarea instituției sau a actului medical.
Iar directorul medical confirmă: „Sunt și basme, dar vă spun sigur că da, pentru că, acum, în situația actuală, când nici unul dintre medicii eligibili să fie șef de secție nu a mai dorit să fie. În momentul acesta nu mai avem șef de secție. Este coordonată de mine, din punct de vedere administrativ. (…) Dr. Betea și dr. Suru au contestat la Ministerul Sănătății că nu este corect, nu este legal.”
Și nici măcar gărzile nu mai pot fi acoperite integral, a explicat aceeași sursă:
„Nu mai vor să facă gărzi. Garda este prost plătită și, dacă e prost plătită, de ce să o facă, când dincolo câștigă mai bine? (…) Am mai făcut încă o linie de gardă la domiciliu, prin demers personal personal, instituțional, zic așa, la Ministerul Sănătății, să facem o dublură de gardă, să fie doi, unul acasă, să poată fi chemat. Nici pe aceea nu putem acoperi.”
Dr. Lucian Miron descrie și un fenomen mai amplu, care afectează întreaga rețea de spitale publice din România: dependența de sistemul privat.
„Specialitatea de ginecologie s-a dus prea mult înspre privat și pacientele nu sunt ale spitalului, de cele mai multe ori sunt pacientele doctorului. (…) De fapt, dacă se vor face reguli vreodată în spitale, va trebui să se separe total spitalul de privat.”
Acest amestec între public și privat – pacienți aduși în spital de medicii lor din clinici sau acbinete private, dar tratați în instituții de stat – devine o sursă de conflict și de confuzie.
Un sistem care își consumă oamenii
Cazul Deva nu e o excepție. În ultimii ani, mai multe spitale din țară au trecut prin crize similare: conflicte între medici, conduceri depășite de situație, comisii care refuză să cerceteze colegi. E simptomul unui sistem epuizat, care și-a pierdut busola morală și mecanismele de autocontrol.
Dr. Lucian Miron spune, cu o sinceritate rară pentru un om aflat într-o funcție de conducere, că nu mai vede nicio cale clară de rezolvare.
„Nu văd rezolvarea. Orice acțiune a fost până acum nu a folosit la nimic. Sunt deja lucruri extrem de personale, jigniri extrem de grave… Nu mai poți să îi așezi la aceeași masă.”
El afirmă că, încă din vară, și-a exprimat disponibilitatea de a-și da demisia dacă acest gest ar putea ajuta la calmarea conflictului.
Între timp, secția de Ginecologie a Spitalului Județean Deva rămâne fără șef titular, cu medici împărțiți pe tabere, cu jigniri, amenințări, cu actul medical afectat, cu lipsă de măsuri și cu o conducere care recunoaște, deschis, că sistemul nu mai are pârghii pentru a se apăra de propriul haos.
Un haos care, dincolo de cazul Deva, vorbește despre fragilitatea unui întreg sistem sanitar care se scufundă, încet și tăcut, sub povara conflictelor, a fricilor și a indiferenței.
Și totuși, cine face ordine, până nu e prea târziu?!
Carmen COSMAN – PREDA