Un control recent al Curții de Conturi a României a scos la iveală o serie de deficiențe sistemice în administrarea financiară a orașului Petrila, relevând o imagine de ansamblu îngrijorătoare asupra modului în care sunt gestionate bunurile publice și raportate datele contabile ale administrației locale.
Raportul dat publicității zilele trecute arată că mai multe erori semnificative au afectat fidelitatea informațiilor raportate public.
Active nereevaluate și investiții rămase „pe hârtie”
Auditorii au constatat că o parte din activele Primăriei Petrila nu au fost reevaluate de mai bine de trei ani, contrar obligațiilor legale, ceea ce a condus la o supraevaluare de peste 1,6 milioane lei în bilanțul contabil.
De asemenea, mai multe investiții finalizate au fost păstrate în mod nejustificat în conturile de „active în curs de execuție”, generând o distorsiune de peste 8 milioane lei în raportarea cheltuielilor și capitalurilor proprii.
Situația este agravată de faptul că, potrivit raportului, în evidența contabilă au fost menținute titluri de participare la societăți comerciale radiate, în valoare de 101.100 lei, dar și studiile de fezabilitate ale unor proiecte care nu mai pot fi implementate, în valoare de peste 200.000 lei.
Aceste practici, susține Curtea de Conturi, „denaturează imaginea reală a patrimoniului public și afectează transparența gestiunii financiare”.
Creanțe nerecuperate și datorii neînregistrate
Pe lângă erorile contabile, auditorii au descoperit o serie de disfuncționalități în gestionarea creanțelor bugetare.
Administrația locală a păstrat în evidență datorii ale unor firme radiate, fără a lua măsuri pentru radierea lor, și nu a constituit ajustări pentru creanțele incerte, aferente contribuabililor aflați în insolvență.
Raportul notează și nerespectarea procedurilor privind recuperarea creanțelor de la persoane fizice decedate, ceea ce contravine legislației fiscale.
În același timp, unele facturi au fost înregistrate cu întârziere, la momentul plății și nu la momentul emiterii, fapt ce a dus la denaturarea execuției bugetare.
„O parte dintre abateri au fost remediate pe parcursul auditului, prin note contabile corective, însă persistă vulnerabilități sistemice care pot afecta acuratețea raportărilor financiare viitoare”, se arată în concluziile Curții de Conturi.
Lipsă de audit intern și deficiențe de guvernanță
Poate cea mai gravă constatare a Curții privește absența unui audit public intern funcțional.
Deși Primăria Petrila are aprobat un compartiment dedicat, acesta nu este operațional, ambele posturi fiind vacante.
„Prin neexercitarea auditului public intern, nu este atins obiectivul general al bunei guvernanțe – respectiv evaluarea independentă a activităților și a sistemului de control intern managerial”, se precizează în raport.
Curtea recomandă operaționalizarea compartimentului până la 31 decembrie 2025, condiție esențială pentru întărirea disciplinei financiare și prevenirea riscurilor. Pentru deficiențele rămase, Curtea de Conturi a stabilit termene clare de remediere, cuprinse între decembrie 2025 și martie 2026.
Cazul Primăriei Petrila nu este izolat. Raportul relevă practic tiparul clasic al administrațiilor locale care, în lipsa unui control intern eficient și a unei culturi financiare consolidate, ajung să raporteze situații contabile distorsionate.
Deși multe deficiențe au fost remediate în timpul controlului, vulnerabilitățile de fond persistă: lipsa auditului intern, slaba gestiune a creanțelor, neactualizarea activelor și întârzierile în raportarea operațiunilor contabile.
Carmen COSMAN – PREDA