România continuă să se confrunte cu probleme grave de poluare, iar lacunele legislative ori insuficienta urmărire a respectării legii au permis unor importante fluxuri de deșeuri să pătrundă în țară sub eticheta de „produse second-hand”. Odată ajunse aici, acestea nu pot fi valorificate și ajung să fie îngropate, aruncate în ape sau arse, otrăvind solul, apa și aerul. Cele mai afectate zone sunt, în mod paradoxal, și cele mai sărace comunități, cum este cazul județului Hunedoara. Măsurile luate până acum nu au fost de natură să descurajeze fenomenul care ne afectează pe noi toți.
Aceasta a fost și tema vizitei de sâmbătă a unei delegații a Ministerului Mediului, condusă de ministrul Diana Buzoianu, în județele Gorj și Hunedoara, însoțită de factorii responsabili de la nivel județean și local, la mai multe puncte afectate de depozitarea ilegală a deșeurilor provenite din produse second-hand.
„Este nevoie să oprim de la sursă aceste deșeuri, să nu mai intre în țara noastră. Produsele second-hand au o cale de intrare în România, să intre și să fie dezvoltată economia, dar nu deșeuri care să fie marcate ca produse second-hand. Produsele second-hand să vină, deșeurile să rămână și să fie gestionate de statele care vor să le trimită aici”, a declarat ministrul.
Gravitatea problemei este confirmată de cifre și de efecte. „Știm că sunt sute mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca produse second-hand, care ajung apoi să ne polueze pe noi toți, să ne scadă ani din viață din cauza poluării. (…) Comunitățile cele mai sărace sunt, de fapt, și cele mai dezavantajate în acest context și noi trebuie să gândim politici publice care să le protejeze inclusiv pe acestea”, a subliniat Buzoianu.
Ministerul Mediului a anunțat în acest context că se pregătesc o serie de măsuri concrete. „Avem o ordonanță pe care vrem să o dăm, care să blocheze produsele care astăzi sunt marcate ca fiind second-hand, dar care de fapt sunt deșeuri. (…) Avem prin PNRR bani pe zona de deșeuri, de sortare și reciclare, bani pentru care ne-am luptat în negocierile cu Comisia Europeană să-i păstrăm”, a explicat ministrul.
Legătura dintre poluare și sănătate este un punct central al strategiei. „Pentru mine este o prioritate pentru că înțeleg foarte clar că deșeurile care ajung să ne polueze pe noi toți de fapt înseamnă ani pierduți din viața noastră. (…) Facem tot ceea ce ține de noi în minister (…) iar la nivel de autorități de control să intervenim acolo unde este nevoie”, a afirmat ministrul Diana Buzoianu.
Problema nu se rezumă însă la deșeurile vizibile sau arse. Există și categoria celor îngropate, uneori cu complicitatea autorităților locale. „Acolo este necesar, în primul rând, un control mult mai bun. (…) Ne uităm chiar la modificarea legislației pe CLO, pentru că știm că lucrări considerate conforme cu legea sunt făcute cu materiale care reprezintă deșeuri nesortate și, în practică, ne otrăvesc pe noi toți. (…) Suntem în discuții avansate să dăm normele de punere în aplicare pe legea compostului”, a mai declarat sursa citată.
Termenele propuse sunt ambițioase. „Pe partea de CLO, eu sper ca măcar pe partea de compost să avem anul acesta adoptate normele, la fel și pentru legea mirosului și legea cu privire la deșeurile second-hand. (…) Este o legislație complexă, dar încercăm să punem prioritate și să mișcăm proiecte cât mai rapid posibil”, a conchis Diana Buzoianu.
Dincolo de legislație, rămâne o provocare uriașă: schimbarea mentalităților în comunitățile sărace, acolo unde hainele uzate sunt adesea arse în sobe pentru a încălzi locuințele iarna. Este cea mai ieftină soluție pentru oameni care nu își permit lemne sau gaze, dar și una extrem de nocivă pentru sănătate și mediu. Campaniile de conștientizare anunțate de autorități vor trebui să depășească bariere economice și culturale adânc înrădăcinate. Rămâne de văzut dacă mesajele despre poluare și sănătate vor reuși să schimbe obiceiuri alimentate de sărăcie și lipsa alternativelor reale.
Carmen COSMAN – PREDA