Un raport al Curții de Conturi scoate la lumină o situație alarmantă: zeci de mii de firme cu datorii de miliarde de lei își au sediul la aceleași câteva adrese, în timp ce autoritățile fiscale evită evaluarea riscului.
Într-un apartament din Petrila, Hunedoara, de pe strada 8 Martie, bloc 27 – își au sediul social, oficial, 107 firme, au descoperit inspectorii Curții de Conturi. La 31 decembrie 2023, datoriile totale ale acestora către bugetul statului depășeau 36 de milioane de lei. Un simplu apartament de bloc este astfel, pe hârtie, centrul unui volum uriaș de obligații fiscale neplătite.
Aceasta este doar una dintre miile de adrese identificate de Curtea de Conturi în raportul său privind activitatea ANAF. În total, 2.440 de adrese din România adăpostesc sediile a 47.513 companii, cu datorii cumulate de aproape 30 de miliarde lei. La multe dintre aceste adrese, sunt înregistrate zeci, sute sau chiar mii de firme.
Rețele de „găzduire” fiscală: un sistem bine organizat
Raportul descrie o practică răspândită și insuficient monitorizată: existența unor „centre” de înregistrare a sediilor sociale în care sunt operate, în mod repetat, mutări de firme cu datorii mari, însoțite de schimbări de acționariat și administratori.
Grupuri de juriști, contabili și consultanți fiscali sunt specializați în preluarea acestor companii și „transferul” lor către persoane fizice greu de identificat, cu scopul de a împiedica statul să mai recupereze creanțele. Firmele continuă să apară în sistem, dar sunt abandonate contabil și legal în favoarea altora, curate și cu acționari diferiți.
Această practică face aproape imposibilă tragerea la răspundere a celor care au beneficiat de neplata taxelor și impozitelor, iar acțiunile ANAF de executare silită devin pur formale.
Cifre care ridică semne de întrebare
- La Orăștie, pe strada Codrului, nr. 24: 11 firme, datorii de peste 20,5 milioane lei
- În Criscior, str. Uzinei, nr. 1: 6 firme, datorii de 17,6 milioane lei
- În Deva, str. Depozitelor, nr. 10: 10 firme, datorii de 800.000 lei
- La Simeria, str. Ion Slavici, nr. 9A: 55 firme, datorii de peste 124.000 lei
În unele cazuri, arată inspectorii Curții de Conturi, numărul companiilor înregistrate la aceeași adresă este de ordinul sutelor – o anomalie ignorată de autoritățile fiscale.
Reacția ANAF: verificări fără rezultate
Deși au existat inspecții din partea Direcției Generale Antifraudă în 2023, acestea nu au condus la nicio concluzie practică, conform raportului Curții de Conturi. Nu au fost identificate riscurile aferente, nu au fost trasate conexiuni între administratori sau grupuri de interese, iar rapoartele s-au încheiat fără recomandări clare.
Mai mult, multe dintre firmele implicate au coduri de TVA active și participă la circuitele de deductibilitate. Cu alte cuvinte, sunt parte din economia reală, dar înregistrează datorii uriașe și folosesc metode obscure de evitare a responsabilității fiscale.
Ilie Bolojan: „Dacă nu-ți faci treaba, pleci”
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că reforma ANAF este o prioritate în 2025:
„Trebuie stabilite criterii clare de performanță pentru toți cei din conducerea ANAF. Nu îmbătrânești în post. Dacă nu-ți faci treaba, pleci.”
„Avem adrese cu zeci sau sute de firme care acumulează datorii în cascadă, dar unde nu a fost niciodată vreun control serios”, a spus Bolojan la Digi 24.
Recomandările Curții de Conturi
Curtea cere ANAF:
- Să evalueze riscul fiscal asociat firmelor înregistrate la aceeași adresă;
- Să identifice persoanele care au beneficiat efectiv de fondurile acestor companii;
- Să declanșeze inspecții fiscale țintite în baza analizelor de risc;
- Să propună modificarea legii pentru a limita posibilitatea înregistrării multiplelor sedii la o singură adresă.
O administrație permisivă, o rețea tolerată
Situația descrisă nu este un accident, ci rezultatul unui sistem tolerat ani de zile, în care lipsa de reacție a ANAF a fost ridicată la nivel de normalitate. Fără reforme structurale, fără digitalizare și fără colaborare reală între instituții, România riscă să rămână captivă într-o economie paralelă a datoriilor neplătite, în care adevărații beneficiari sunt protejați de un sistem mult prea permisiv.
Carmen COSMAN – PREDA