Mai bine de un deceniu, administrația comunei Densuș din județul Hunedoara a gestionat nepăsător o situație care a generat pierderi consistente la bugetul local. Un raport recent al Curții de Conturi scoate la lumină un caz clasic de neglijență administrativă și posibile complicități locale în ceea ce privește neîncasarea taxelor datorate pentru suprafețe importante de teren și clădiri date în folosință – o poveste care implică fonduri de vânătoare, asociații de proprietari și un contract cu AVPS Vidra București. De precizat că, din 2016 și până anul trecut, primăria Densuș a fost condusă de Adrian Ioan Vîrtopean (PSD), anterior viceprimar al comunei și consilier local.
Totul începe în anul 2009, când, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20/22.04.2009, comuna Densuș se asociază cu alte trei comune și mai multe asociații composesorate pentru a crea o entitate destinată gestionării unui fond de vânătoare: Asociația proprietarilor fondului de vânătoare nr. 45 Valea Fierului.
„Scopul asocierii fiind atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice pentru suprafețele de teren aflate în proprietate.” – se precizează în raportul Curții de Conturi.
Comuna Densuș a adus în această asociere o suprafață de 3.185,42 hectare – păduri, pășuni și fânețe. Asociația rezultată din această colaborare a încheiat ulterior, la data de 5 august 2009, un contract cu Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi AVPS Vidra București, prin care acesteia i s-a cedat dreptul de a gestiona direct fauna cinegetică din fondul Valea Fierului.
Neglijență fiscală de aproape 700.000 lei
În mod normal, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, orice teren sau clădire aflat în concesiune, administrare sau folosință este supus unei taxe echivalente impozitului. Dar între anii 2011 și 2016, aceste taxe nu au fost nici stabilite, nici încasate de către administrația comunei Densuș, fapt care a generat o abatere estimată inițial la 681.298 lei.
Curtea de Conturi a dispus, prin Decizia nr. 92/16.11.2016, o măsură clară: „Stabilirea, înregistrarea, urmărirea şi încasarea taxei pe clădiri/terenuri de la persoanele care au în concesiune/închiriere/administrare sau folosință clădiri/terenuri proprietate a unității administrativ-teritoriale și a accesoriilor aferente (…)”.
Această măsură, deși inițial avea termen-limită 31 martie 2017, a fost amânată de trei ori, ultimul termen fiind 30 septembrie 2023. Însă, în mod previzibil, nici acest termen nu a fost respectat pe deplin.
Doar jumătate din bani, recuperați. Restul? În aer.
În 2018, o comisie locală a reușit să stabilească întinderea reală a prejudiciului: 248.539 lei, din care 183.909 lei taxă pe teren și 64.630 lei taxă pe clădiri
Dintre acestea, suma datorată exclusiv de Asociația fondului de vânătoare nr. 45 Valea Fierului era de 123.410 lei. Din această sumă, doar 63.315,35 lei au fost recuperați în urma unor popriri bancare, restul de peste 60.000 de lei rămânând neîncasat.
Executări silite, popriri și procese abandonate
În raportul Curții de Conturi se menționează că reprezentanții comunei au încercat inițial să recupereze banii prin executare silită:
„Emit titlul executoriu nr. 59/04.09.2018 şi îl expediază către contribuabil cu confirmare de primire. (…) În urma adreselor de înființare a popririi către cele 4 bănci, entitatea primeşte răspuns de la două dintre acestea (…) se încasează suma de 63.315,35 lei de la Raiffeisen Bank.”
Ulterior, în 2022, UATC Densuș a acționat în instanță atât Asociația fondului de vânătoare nr. 45, cât și pe AVPS Vidra București. Însă demersurile juridice au fost incoerente și contradictorii. Astfel, a fost depusă o cerere de chemare în judecată pentru recuperarea a 74.939 lei. Imediat după, administrația a renunțat inexplicabil la acțiune: „Prin Sentința civilă nr. 682 din 28 decembrie 2022, Judecătoria Hațeg ia act de faptul că reclamanta UATC Densuş a renunțat la judecata cererii formulate (…)”. A urmat o nouă cerere, de această dată împotriva AVPS Vidra. Dar și aceasta a fost respinsă
„Judecătoria Hațeg respinge acțiunea (…) admițând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtă”, arară inspectorii de audit.
Concluzie: un cerc vicios al inacțiunii
În concluzie, Curtea de Conturi arată fără echivoc că, deși au fost făcute anumite demersuri de recuperare: „Demersurile (…) nu au condus la încasarea integrală a veniturilor. Principala cauză a neîncasării integrale a veniturilor provenite din taxa pe teren fiind reprezentată de neinstituirea, succesiv sau concomitent, a tuturor modalităților de executare silită prevăzute de Codul de Procedură fiscală.”
Într-o țară unde fiecare leu pierdut din bugetul local afectează direct condițiile de trai ale cetățenilor, cazul Densuș este o radiografie clară a modului în care o administrație pasivă poate transforma banul public într-o pradă tăcută, înghițită de birocrație și tăcere complice. Este de urmărit cum va acționa actuala administrație locală, aleasă anul trecut și învestită în toamna lui 2024.
Carmen COSMAN – PREDA