Situație controversată în cazul Barajului de la Mihăileni (județul Hunedoara), unde modul în care a fost gestionat proiectul ridică semne serioase de întrebare. Investiția hidrotehnică, începută înainte de 1990 și ajunsă într-un stadiu avansat de execuție, a fost blocată în instanță după ce Curtea de Apel Cluj a anulat, în februarie 2026, autorizația de construire emisă în anul 1987, tocmai din cauza problemelor de legalitate. Iar acum situația este dublată de suspiciuni de dezinformare!
Problemele par însă să fi început cu mult înainte de această decizie și nu au fost luate în calcul de oficiali. Astfel, deși recepția tehnică a corpului barajului a fost realizată în anul 2022, nu a fost întocmit un proces-verbal oficial, document care ar fi permis punerea construcției în conservare până la reluarea lucrărilor. În lipsa acestui demers, există riscul degradării în timp a structurii deja realizate.
Pentru a lămuri aceste aspecte, am solicitat explicații Administrației Naționale „Apele Române”. Directorul general al instituției, inginerul Dragoș Cazan, susține că, la momentul recepției lucrărilor, nu existau indicii că proiectul ar putea fi blocat.
Director Dragoș Cazan: ”În anul 2022, cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor nu a fost solicitată proiectantului elaborarea unui proiect de punere în conservare întrucât la acea dată nu existau motive care să indice blocarea execuției şi finalizarea lucrărilor. Ulterior, Administraţia Bazinala de Apă Crisuri a fost chemata în judecată de către ASOCIATIA DECLIC, generând astfel blocarea execuţiei”.
Afirmația ridică însă semne de întrebare. Acțiunea în instanță inițiată de Asociația Declic a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 31 ianuarie 2022, în timp ce recepția tehnică a corpului barajului a avut loc ulterior, în data de 31 martie 2022, în prezența ministrului Mediului de la acea vreme, Tánczos Barna. În aceste condiții, rămâne de clarificat dacă directorul general al instituției a fost dezinformat sau dacă încearcă să acopere eventuale erori administrative ale subordonaților săi.
Multe întrebări. Puține răspunsuri
În solicitarea transmisă Administrației Naționale „Apele Române”, am cerut clarificări concrete cu privire la mai multe aspecte: de ce în anul 2022, când a fost recepționat corpul barajului, nu a fost încheiat un proces-verbal de predare–primire care să permită punerea obiectivului în conservare; de ce nu a fost solicitată emiterea unei noi autorizații de construire sau reînnoirea celei existente, în condițiile în care legislația în domeniu a fost modificată de mai multe ori după anul 1990, iar demersul în instanță al Asociației Declic era cunoscut de aproximativ patru ani; precum și ce măsuri concrete pot fi luate în prezent pentru deblocarea situației și dacă este posibil ca investiția să fie declarată obiectiv de interes național.
Într-un punct de vedere transmis ca răspuns la solicitarea adresată, directorul general al A.N. „Apele Române” a mai precizat:
Director Dragoș Cazan: ”Execuția lucrărilor a fost realizată în baza Autorizației de construire emise în anul 1987, în condiţiile legislaţiei aplicabile la acea data. Litigiul cu Asociaţia Declic ce s-a desfăşurat în perioada 2022-2026, finalizându-se cu emiterea Hotărârii Judecătoreşti definitive în în data de 16.02.2026, nu a permis demararea procedurilor pentru emiterea unei noi Autorizații de construire.
Pentru finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a acumulării este necesară reluarea procedurii de autorizare, iar dupa obţinerea noii Autorizații de construire se vor încheia contracte de execuție lucrări. Restul lucrărilor, pentru finalizarea obiectivului de investiții, se vor realiza pe baza noilor Autorizații de construire obținute şi a unor contracte noi de execuție.
Având în vedere rolul investiției în protecţia împotriva inundațiilor şi gestionarea resurselor de apă, A.N. Apele Române susţine posibilitatea analizării includerii obiectivului în categoria investițiilor de interes strategic”.
Viitor sub semnul întrebării
Reamintim că, la finele lunii februarie, Curtea de Apel Cluj a anulat autorizația de construire emisă în anul 1987 pentru barajul de la Mihăileni, considerând că aceasta nu mai este compatibilă cu legislația actuală. În aceste condiții, lucrările rămase de executat nu mai pot continua în baza autorizației vechi.
Blocarea investiției pune sub semnul întrebării viitorul unui proiect hidrotehnic în care au fost deja investite sume importante și care are un rol esențial în gestionarea resurselor de apă și în protecția împotriva inundațiilor în zona Apusenilor. Situația a generat deja controverse și solicitări de clarificare privind responsabilitatea pentru modul în care a fost gestionată această investiție.
Carmen COSMAN – PREDA