Vetuța Stănescu, președintele Partidul Național Liberal – Filiala Hunedoara, a anunțat, într-o conferință de presă susținută alături de senatorul Călin Petru Marian și primarii celor două comune inițierea unui demers de unificare administrativă a comunelor Vețel și Peștișu Mic.
„Alături de mine sunt doi primari liberali. Primarul Comunei Vețel – Gheorghe Capșa și primarul Comunei Peștișu Mic – Dan Dobruțchi. Sunt doi oameni care au fost aleși de comunitățile locale pentru a dezvolta aceste comunități. Viața la țară este destul de grea pentru comunitate. E mai greu la țară decât pentru cei care sunt la oraș”, a declarat Vetuța Stănescu.
Liderul liberal a precizat că, în urma unei analize a activității din administrația publică locală, cei doi edili „se propun ca cele două unități administrativ-teritoriale, adică Vețel și Peștișu Mic, să se unească”.
Argumentele: resurse mai mari, cheltuieli mai mici
„Unirea celor două comune înseamnă resurse financiare mai mari, înseamnă potențial de dezvoltare mai mare și, nu în ultimul rând, într-o perioadă în care urbanizarea începe să cuprindă satul românesc, își mențin identitatea comunităților pe care le reprezintă”, a mai spus deputatul hunedorean.
Aceasta a subliniat că decizia finală aparține cetățenilor, urmând să fie organizate referendumuri locale: „Se vor face pașii legali pe care îi impune Codul Administrativ și, cu siguranță, cetățenii vor înțelege că e nevoie de sprijinul lor în acest sens. Am analizat toate beneficiile versus lucrurile care ar putea să pună piedici, dar cred că beneficiile sunt net superioare”.
Potrivit declarațiilor, prin comasare ar exista „un singur primar, un singur viceprimar și un singur consiliu local”, ceea ce ar însemna economii importante la bugetul local.
Vetuța Stănescu a deschis și posibilitatea extinderii demersului: „Suntem deschiși să ne unim, sau cele două comunități să se unească și cu comuna Cârjiți, care este între cele două unități administrativ-teritoriale și astfel am ajunge la o comunitate de peste 5.500 de locuitori”.
Susținere parlamentară
La rândul său, senatorul Călin Petru Marian a apreciat că inițiativa „canalizează ideea Partidului Național Liberal de reformă administrativă”.
„Doi primari din cele două comune din județul Hunedoara au realizat că doar împreună pot să facă o administrație cât mai eficientă, cât mai corectă și cât mai prosperă pentru cetățenii din cele două comune”, a declarat senatorul, exprimându-și speranța că și comuna Cârjiți va adera la proiect.
Acesta a făcut referire și la specificul zonei, arătând că localitățile fac parte, parțial, din arealul cultural al Ținutului Pădurenilor și că unirea ar consolida atât componenta economică, cât și pe cea culturală.
„Nu ne agățăm de scaun”
Primarul comunei Vețel, Gheorghe Capșa, a afirmat că decizia a fost luată de comun acord cu edilul din Peștișu Mic: „Împreună cu primarul comunei Peștișu Mic am ajuns la înțelegerea că cel mai bine ar fi să realizăm această comasare între cele două comune, Comuna Peștișu Mic și Comuna Vețel. Putem să facem această comasare doar împreună cu cetățenii celor două comune”.
Edilul a dat asigurări că „vor rămâne puncte de lucru în fiecare comună”, conducerea urmând să fie la Vețel, iar la Peștișu Mic să funcționeze un punct de lucru. „Toți angajații vor rămâne la Primărie, nu va pleca nimeni acasă”, a precizat acesta.
La rândul său, primarul comunei Peștișu Mic, Daniel Dobruțchi, a declarat: „Trebuie să înțeleagă toată lumea că nu ne agățăm cu orice preț de scaunul din primărie și ne dorim o administrație eficientă în primul rând. Ne dorim reducerea cheltuielilor de așa manieră încât acei bani să meargă la investiții”.
Comasarea ar aduce o reducere de aproximativ 1.500.000 lei pe an, fonduri care ar putea fi redirecționate către investiții, transport public și proiecte de dezvoltare.
„Cetățenii trebuie să înțeleagă că nu se va pierde identitatea satului din niciun punct de vedere. Din contră, va fi o comunitate mult mai bine închegată”, a adăugat edilul.
Care este procedura
Din punct de vedere legal, demersul presupune adoptarea unor hotărâri de consiliu local în ambele comune, organizarea referendumurilor – cu o prezență de minimum 30% dintre alegătorii înscriși pe liste și majoritate de „jumătate plus unu” pentru validare – după care va fi inițiat un proiect de lege în Parlament.
Potrivit estimărilor prezentate, întregul proces ar putea dura aproximativ doi ani, dacă toate etapele vor fi parcurse fără blocaje. Până în lunile martie–aprilie ar urma să fie adoptate hotărârile de consiliu, iar referendumul ar putea avea loc spre sfârșitul anului, după o perioadă de informare publică.
Carmen COSMAN – PREDA