Într-un context în care multe administrații locale din România depind în mare măsură de transferurile de la bugetul central și sunt în deficit bugetar, comuna Orăștioara de Sus reușește să demonstreze că lucrurile pot funcționa și altfel atunci când există viziune administrativă și capacitate de atragere a fondurilor europene.
Datele oficiale publicate de platforma Transparenta.eu arată că, în anul 2025, comuna a înregistrat venituri totale de 10,45 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 9,8 milioane de lei. Exercițiul financiar s-a încheiat astfel cu un excedent de aproape 640.000 de lei, o situație tot mai rar întâlnită în mediul rural românesc, unde presiunile bugetare sunt frecvente.
Un rol important în acest rezultat l-au avut fondurile europene atrase de administrația locală condusă de primarul Vasile Marian Inășescu. Potrivit raportărilor oficiale, în 2025 comuna a beneficiat de finanțări în valoare de 786.997,26 lei, direcționate către proiecte menite să îmbunătățească infrastructura și calitatea vieții locuitorilor. Aceste resurse au contribuit la consolidarea veniturilor locale și la reducerea dependenței de alocările guvernamentale.
Cu aproximativ 2.000 de locuitori, Orăștioara de Sus este situată în partea sud-estică a județului Hunedoara și are în componență mai multe sate — Costești, Ludeștii de Jos, Bucium, Ocolișul Mic, Ludeștii de Sus, Costești Deal și Grădiștea de Munte — întinse pe o suprafață administrativă de 22.796 hectare. Poziționarea la poalele Munților Orăștiei și diversitatea reliefului oferă atât potențial agricol, cât și oportunități turistice.
Un avantaj competitiv major al comunei îl reprezintă patrimoniul istoric și arheologic de excepție. În zonă se află obiective de importanță națională și internațională, precum cetatea dacică Sarmizegetusa Regia — capitala regatului dac în vremea regelui Decebal — dar și cetățile Costești-Blidaru și Costești-Cetățuie, castrele romane de la Bucium, Grădiștea de Munte și Costești-Deal, precum și siturile arheologice de la Vârful lui Hulpe, Sub Cununi și Fețele Albe.
Acest patrimoniu creează premisele dezvoltării turismului cultural și istoric, un sector care poate genera venituri suplimentare pentru comunitate, completând resursele provenite din agricultură și proiecte europene, lucru gândit deja de primarul Vasile Inășescu.
Modelul Orăștioara de Sus arată că administrațiile locale mici pot deveni sustenabile financiar atunci când combină disciplina bugetară cu investițiile și accesarea fondurilor nerambursabile.
Carmen COSMAN – PREDA