15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale, reper al identității românești

By
Carmen Cosman
-

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită anual la 15 ianuarie, readuce în atenția publică rolul esențial pe care cultura îl are în definirea și consolidarea identității unei națiuni. Este o zi dedicată reflecției asupra valorilor care ne leagă prin limbă, creație, memorie și spirit critic, dar și un moment de recunoaștere a contribuției celor care au construit, de-a lungul timpului, patrimoniul cultural românesc.

Ziua Culturii Naționale a fost instituită în anul 2010, ca urmare a unui proiect de lege inițiat și susținut de fostul deputat PSD Ciprian Florin Luca, în prezent administrator public al Primăriei municipiului Deva, alături de cunoscutul artist și parlamentar Victor Socaciu, cărora li s-au alăturat și alți deputați și senatori, care au înțeles importanța acestui demers dedicat patrimoniului nostru cultural. Data nu a fost aleasă întâmplător, coincizând cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

În expunerea de motive care a însoțit proiectul de lege, votat de Parlament și publicat în Monitorul Oficial în decembrie 2010, se preciza clar scopul inițiativei:

„Prezenta inițiativă legislativă are drept scop declararea zilei de 15 ianuarie, ziua de naştere a marelui poet Mihail Eminescu, Ziua Culturii Naţionale.

  1. Multe țări europene, printre care Spania şi Portugalia, au decis să aibă o zi dedicată culturii lor; Spania a fixat-o în funcție de data morții lui Cervantes, iar Portugalia a stabilit ca ziua naşterii poetului lor național, Camoes, să fie ziua culturii portugheze.

  2. Românii văd în Eminescu, de aproape un secol şi jumătate, un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forța lor de creație. Cei mai mulți intelectuali, printre care Titu Maiorescu, Nicolae Iorga şi George Călinescu consideră că Mihail Eminescu este un poet reprezentativ, poetul lor național, nu singurul, desigur, dar cel care exprimă cel mai bine şi pentru toate sensibilitățile capacitatea de creație şi spiritul poporului român (cu tradițiile, istoria şi simbolurile existenței lor).

  3. Este justificat, în acest caz, să legăm ziua culturii naționale de numele poetului în care vorbitorii de limba română de pretutindeni văd în el o expresie e spiritualității lor.

  4. Ziua culturii naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care celebrăm nu numai un mare creator, dar şi o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes național”.

La peste un deceniu de la adoptarea legii, Ziua Culturii Naționale a devenit un reper constant în calendarul public românesc, marcând nu doar omagierea lui Mihai Eminescu, ci și o ocazie de a evalua locul culturii în societatea contemporană.

Senatorul PNL de Hunedoara, Călin Petru Marian, a evidențiat dimensiunea identitară și responsabilitatea publică legată de cultură:

„De Ziua Culturii Naționale, pe care o sărbătorim astăzi, marcând totodată și ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, celebrăm valorile care ne definesc ca popor: limba română, creația artistică, memoria culturală și spiritul critic.
Cultura este fundamentul identității noastre naționale și o resursă esențială pentru coeziunea și dezvoltarea societății. Avem datoria, ca decidenți publici, să o protejăm, să o susținem și să o lăsăm moștenire de suflet generațiilor ce vor veni.
La mulți ani culturii române!”

La rândul său, primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus, a subliniat importanța acestui moment:

”Ziua Culturii Naționale este un moment de reflecție și de recunoștință față de personalitățile din domeniul cultural care au sprijinit, prin geniu, crearea și consolidarea unei identități naționale capabile să se prezinte cu mândrie în fața lumii.

Este un moment omagial care ne obligă la dezvoltarea unei conștiințe care să determine sprijinirea culturii printr-o strategie ce demonstrează că prețuim, ca societate, creația culturală, indiferent de natura ei.
Cultura pe care o sărbătorim astăzi și de care ne bucurăm în mod firesc reprezintă un element identitar care ne permite să știm de unde venim și, mai ales, către ce ne îndreptăm, într-o lume dispusă să schimbe paradigme, valori și semnificații.
Imaginea pozitivă a România în lume este, în foarte multe cazuri, produsul marilor personalități care au dezvoltat patrimoniul cultural românesc.
Pentru toate aceste ecouri și valori rămase peste timp, ca dovadă a geniului românesc, se cuvine să rămânem consecvenți, recunoscători și implicați în promovarea actului cultural.
Astăzi este, deopotrivă, și ziua în care omagiem nașterea poetului nepereche, Mihai Eminescu, fără îndoială cea mai proeminentă voce poetică din literatura română.
Moștenirea culturală a lui Mihai Eminescu este bogăție și responsabilitate deopotrivă, dragostea față de poezia sa fiind o constantă a multor generații de români.
15 ianuarie 2026 este ziua în care vorbim cu mândrie despre personalitățile marcante care au construit identitatea noastră culturală.
Restul zilelor ar trebui să fie munca fiecăruia pentru sprijinirea actului cultural.
La mulți ani tuturor celor care contribuie la dezvoltarea identității noastre culturale!”

Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a punctat rolul culturii în dialogul dintre trecut și prezent:

„Ziua Culturii Naționale pe care o sărbătorim, în fiecare an, în 15 ianuarie, reprezintă un moment de profundă recunoaștere a valorilor spirituale, artistice și intelectuale care definesc identitatea națională a României.

Această dată are o semnificație specială, fiind legată de nașterea celui mai important poet al țării, Mihai Eminescu, considerat de mulți critici și iubitori ai literaturii drept „Luceafărul poeziei românești”.
Mihai Eminescu, prin creațiile sale emblematice în versuri și proză, a reușit să surprindă, ca nimeni altul, complexitatea sufletului național, ambițiile, iubirea și durerea poporului român. Opera sa reprezintă un izvor inepuizabil de frumusețe artistică, dar este o punte între trecut și prezent, o sursă de inspirație pentru generații întregi.
Astăzi, omagiem nu doar geniul poetic al lui Eminescu, ci și eforturile tuturor celor care au contribuit și contribuie, în continuare, la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural românesc: scriitori, artiști, muzicieni, istorici și educatori.
Ziua Culturii Naționale este și o invitație de a reflecta asupra rolului esențial pe care cultura îl are în consolidarea identității naționale, în dezvoltarea civilizației și în crearea unui dialog intercultural solid.
Prin promovarea valorilor culturale, ne reafirmăm mândria de a fi români și contribuim la păstrarea și transmiterea moștenirii noastre pentru generațiile viitoare”

.

Ziua Culturii Naționale rămâne, astfel, un reper anual care amintește de responsabilitatea continuă față de patrimoniul cultural și de oamenii care îl duc mai departe generațiilor ce vor veni.

Carmen COSMAN – PREDA