Un raport de audit dat recent publicității de Curtea de Conturi României scoate la iveală abateri grave în gestiunea banilor publici la Primăria Burjuc, cu investiții de peste 7,6 milioane de lei raportate greșit, titluri executorii „uitate” și cheltuieli umflate artificial. Administrația publică locală este condusă de Adrian-Ovidiu Bartha.
Raportul, publicat oficial în data de12 mai 2025, constată nereguli contabile grave, subevaluări și supraevaluări semnificative în documentele financiare, ignorarea unor datorii certe, salarii plătite ilegal și lipsa de transparență în întocmirea documentațiilor financiare. Concluzia Curții este una categorică: „Situațiile financiare ale entității prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă, cu excepția efectelor aspectelor descrise în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve.”
Printre cele mai grave abateri stabilite de Curtea de Conturi se află ignorarea completă a unor titluri executorii. „Nu au fost înregistrate în contabilitate titlurile executorii, la care se adaugă cheltuielile de executare silită, aferente unui număr de şapte dosare execuționale în valoare totală de 78.196,39 lei”, se arată în raport. Aceste datorii, confirmate de instanță, au fost „subevaluate în mod nejustificat în datoriile curente raportate”.
Investiții de 7,6 milioane de lei ținute „în curs” – o manipulare contabilă periculoasă
O altă abatere gravă identificată de auditori vizează raportarea eronată a unei investiții finalizate: „În mod eronat a fost menținut în evidența contabilă a activelor fixe corporale în curs de execuție obiectivul de investiție ‘Înființare rețea de alimentare cu apă în localitățile Burjuc, Tătărăşti şi Tisa’, deși lucrările erau recepționate”, se arată în documente. Valoarea acestei omisiuni: 7.637.050 lei.
Această eroare a dus la „denaturarea informațiilor prezentate în situațiile financiare întocmite la 31.12.2023”, menționează auditorii.
Cheltuieli înregistrate greșit: peste 33.000 lei au umflat nejustificat bugetul
Facturi de utilități emise în decembrie 2022 au fost introduse în contabilitatea din 2023 și chiar 2024. Astfel, spun oficialii Curții de Conturi, valoarea abaterii este de 33.684,93 lei și constă în supraevaluarea cheltuielilor efective ale anului auditat.
În plus, raportul oficial mai arată că: ”s-a constatat că au fost acceptate la plată şi decontate cheltuieli facturate de către Asociația Comunelor din România — Filiala Judeţeană Hunedoara (ACoR) în valoare de 9.222,89 lei, fără să fie prezentate documente justificative şi fără ca aceste cheltuieli să fie prevăzute explicit în acordul încheiat între cele două părți”.
Salarii peste limita legală – primăria a plătit nejustificat peste 12.000 lei
Auditul a constatat că „pentru un număr de 2 salariați, funcționari publici, drepturile salariale au fost stabilite peste nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, contrar prevederilor legale.” Valoarea calculată a abaterii este de 12.063 lei, bani care au fost plătiți fără temei legal.
Printre alte abateri majore se mai menționează suma de 13.688 lei din chirii nefacturate la timp; dar și o taxă de salubrizare în valoare de 6.023 lei înregistrată de două ori în evidențele contabile.
Lipsă de transparență, raportări lipsă și o guvernanță slabă
Curtea de Conturi sancționează și incapacitatea administrației de a întocmi documentele necesare pentru o raportare transparentă: „Nu au fost întocmite rapoarte anuale de performanță […] și nici note explicative la situațiile financiare anuale”. În plus, „nu a fost realizat procesul de autoevaluare a sistemului de control intern managerial”, arată raportul.
Pe de altă parte, deși legea impune reevaluarea periodică a patrimoniului (terenuri și clădiri), Primăria Burjuc nu a făcut acest lucru din 2019. Consecința: neevidențierea în situațiile financiare a valorii juste (actuale) a activelor fixe corporale.
Nu este pentru prima dată când Curtea de Conturi atrage atenția asupra problemelor de la Burjuc. „Din cele cinci măsuri dispuse prin Decizia nr.39/2020, un număr de patru măsuri au fost implementate integral, iar o măsură nu a fost implementată”, se precizează în raportul din mai 2025.
Această măsură neimplementată vizează actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public al comunei, adică tocmai esența patrimoniului local.
De precizat că datele scoase la iveală de Curtea de Conturi nu reprezintă doar o problemă contabilă, ci, până la urmă este o problemă de responsabilitate publică. Într-o comună cu buget limitat și nevoi stringente, asemenea greșeli nu sunt scăpări, ci pot deveni eșecuri sistemice, care afectează direct cetățenii.
Raportul integral îl puteți citi AICI
Carmen COSMAN – PREDA