Consiliul Local al Municipiului Deva urmează să se pronunțe asupra propunerii de respingere a plângerii prealabile formulată de consilierul local Clej Ioan Emanuel, prin care acesta solicita revocarea Hotărârii Consiliului Local nr. 136 din 15 aprilie 2025, prin care viceprimarul Lavu Sorin Tudor a fost desemnat să exercite primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
Plângerea a fost înregistrată cu nr. 41166 din 24.04.2025 și a fost analizată de Direcția Juridică, Administrație Publică Locală – Serviciul Juridic, Autoritate Tutelară.
Potrivit raportului Direcției Juridice, Emanuel Clej a susținut că hotărârea ar fi nelegală deoarece nu era semnată și contrasemnată la momentul supunerii la vot și că buletinul de vot nu ar fi cuprins numele ambilor viceprimari. În opinia acestuia, s-ar fi încălcat prevederile Codului administrativ, respectiv articolele 140 alin. 1 și 152 alin. 4 din O.U.G. nr. 57/2019.
Dar, în raportul Direcției Juridice se precizează punctual că „motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile sunt nefondate și în contradicție cu dispozițiile legale aplicabile”. Potrivit sursei citate, alegerea viceprimarului Lavu Sorin Tudor a fost realizată în conformitate cu procedurile legale, după ce, în aceeași zi, fusese ales și al doilea viceprimar, Faur Irinel Ioan, prin Hotărârea nr. 135/15.04.2025.
Direcția Juridică subliniază că „viceprimarul își păstrează statutul de consilier local” și că „momentul intrării în exercițiul de drept al mandatului viceprimarului coincide cu momentul alegerii sale prin hotărâre a consiliului local”, fiind astfel nejustificate afirmațiile privind lipsa de efect juridic a hotărârii din 15 aprilie.
Mai mult, autorii raportului notează că petentul nu a justificat un interes legitim și serios. Totodată, este invocată jurisprudența națională și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale, potrivit cărora simpla invocare a interesului public, fără existența unei vătămări directe, nu este suficientă pentru a fundamenta o acțiune în contencios administrativ.
Raportul concluzionează că „actul administrativ atacat prin plângerea prealabilă (…) a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond, formă și procedură prevăzute de lege” și că nu există temei legal pentru revocarea sa.
Propunerea privind respingerea ca neîntemeiată a plângerii lui Clej urmează să fie dezbătută și supusă spre aprobare în plenului Consiliului Local Deva, proiect propus de primarul Lucian Rus.
Iată raportul în totalitate:
”R A P O R T
la proiectul de hotărâre privind respingerea plângerii prealabile formulată de către petentul Clej Ioan Emanuel, înregistrată sub nr. 41166 din 24.04.2025 referitoare la revocarea
Hotărârii Consiliului local nr. 136 din 15.04.2025
Direcția Juridică, Administrație Publică Locală – Serviciul Juridic, Autoritate Tutelară analizând Referatul de aprobare prezentat de Primarul municipiului Deva, domnul Lucian Ioan Rus, prin care se propune Consiliului local al municipiului Deva, adoptarea unei hotărâri privind respingerea plângerii prealabile formulată de către petentul Clej Ioan Emanuel, înregistrată sub nr. 41166 din 24.04.2025 referitoare la revocarea Hotărârii Consiliului local nr. 136 din 15.04.2025, supunem atenției următoarele:
În motivarea plângerii prealabile, petentul solicită revocarea Hotărârii Consiliului local nr. 136 din 15.04.2025, apreciind că actul administrativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor art. 140 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, atât timp cât hotărârea consiliului local privind alegerea viceprimarului municipiului Deva adoptată în data de 15.04.2025 nu era semnată de către președintele de ședință și nici contrasemnată, pentru legalitate, de către secretarul general al unității administrativ-teritoriale, iar în aceste condiții supunerea la vot a proiectului de hotărâre privind desemnarea viceprimarului municipiului Deva, care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, nu s-ar fi putut realiza decât după numirea în funcție a viceprimarului. De asemenea, în cuprinsul plângerii prealabile, petentul apreciază că procedura de vot pentru desemnarea viceprimarului municipiului Deva, care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, s-a realizat cu nerespectarea prevederilor art. 152 alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, motivat de faptul că pe buletinul de vot distribuit consilierilor locali nu au fost menționați ambii viceprimari.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
„ (1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
(3) Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum şi cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripţie.”
Analizând motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile, se poate constata că sunt nefondate și în contradicție cu dispozițiile legale aplicabile, raportat la următoarele aspecte:
Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 136 din 15.04.2025 a fost desemnat domnul Lavu Sorin Tudor, viceprimar al municipiului Deva, să exercite primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului municipiului Deva.
Potrivit prevederilor art. 152 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia.
Principiul subordonării derivă din autoritatea superioară a primarului care este ales prin vot direct de către locuitorii unităţii administrativ-teritoriale, beneficiind astfel de o reprezentativitate directă, în timp ce viceprimarul este ales în mod indirect, prin intermediul consilierilor locali.
Din acest motiv primarul este o autoritate publică locală, la nivel executiv, în timp ce viceprimarul nu este o autoritate publică locală de sine stătătoare, întrucât, potrivit legii, acesta nu are o competenţă proprie în realizarea căreia să poată emite acte administrative de autoritate.
Alegerea viceprimarului nu constituie însă o facultate, ci o obligaţie. Normele juridice care guvernează numirea în funcţie, activitatea şi răspunderea viceprimarului aparţin exclusiv dreptului administrativ, motiv pentru care acesta nu are statutul unui angajat contractual/funcţionar public, nefăcând parte din aparatul de specialitate al primarului.
În baza prevederilor art. 157 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Primarul poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective. Dispoziţia de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuţiile delegate şi limitele exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţia de delegare nu poate avea ca obiect toate atribuţiile prevăzute de lege în sarcina primarului. Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se deleagă atribuţiile.
Întrucât responsabilitatea pentru îndeplinirea atribuţiilor executive ale administraţiei locale îi revine în exclusivitate primarului, în temeiul subordonării, el poate restrânge oricând, justificat, din atribuţiile delegate viceprimarului.
Potrivit prevederilor art. 163 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță a funcției de primar, în caz de suspendare din funcție a acestuia, precum și în situaţiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atribuţiile ce îi sunt conferite sunt exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local în condiţiile art. 152 alin. (4), cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. Consiliul local poate hotărî înlocuirea viceprimarului care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, ales în condiţiile art. 152 alin. (4).
În situaţia în care viceprimarul îl înlocuieşte de drept pe primar, acesta exercită aceste atribuţii în numele primarului şi nu în numele funcţiei de viceprimar.
În conformitate cu prevederile art. 152 alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia în care se aleg doi viceprimari, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
Facem precizarea că, anterior adoptării Hotărârii Consiliului local al municipiului Deva nr. 136 din 15.04.2025, prin Hotărârea nr. 135 din 15.04.2025 a fost ales în funcția de viceprimar al municipiului Deva domnul consilier local Faur Irinel Ioan.
În cuprinsul plângerii prealabile, petentul învederează că hotărârea consiliului local nr. 136 din 15.04.2025 este nelegală întrucât Hotărârea nr. 135 din 15.04.2025 prin care s-a ales în funcția de viceprimar al municipiului Deva domnul consilier local Faur Irinel Ioan nu a fost semnată de către președintele de ședință și nici contrasemnată, pentru legalitate, de către secretarul general al unității administrativ teritoriale, fiind necesară numirea în funcție a viceprimarului nou ales.
Potrivit prevederilor art. 152 alin. 2 și 3 din Codul administrativ, alegerea viceprimarului se realizează prin hotărâre a consiliului local, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali. În continuare, prevederile art. 152 alin. 7, stabilesc că pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local.
Astfel, spre deosebire de momentul intrării în exercițiul de drept al mandatului primarului care are loc după depunerea jurământului, momentul intrării în exercițiul de drept al mandatului viceprimarului coincide cu momentul alegerii sale prin hotărâre a consiliului local, luând în considerare că viceprimarul, în calitate de consilier local a depus jurământul după validarea mandatului său.
Contrar afirmațiilor petentului, vă învederăm că procedura de vot pentru desemnarea viceprimarului s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 152 alin. 4 din Codul administrativ, având în vedere faptul că a fost desemnat să exercite primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, unul dintre cei doi viceprimari ai municipiului Deva, care au fost aleși în funcție, cu majoritate absolută din rândul membrilor consiliului local, iar desemnarea s-a realizat de căre organul competent, autoritatea deliberativă a administrației publice locale.
Raportat la aspectele învederate, afirmațiile petentului din cuprinsul plângerii prealabile, apar ca neîntemeiate.
În altă ordine de idei, petentul Clej Ioan Emanuel nu justifică un interes legitim și serios în contestarea Hotărârii Consiliului local nr. 136 din data de 15.04.2025, întrucât revocarea acestui act administrativ nu i-ar aduce niciun folos personal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că interesul, înţeles ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, nu are în vedere interesul material sau moral care formează substanţa dreptului subiectiv, ci justificarea de a invoca şi a urmări pe calea demersului judiciar promovat, un anumit folos practic. Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Principiul legalității este elementul central al activității autorităților și instituțiilor publice, însă petentul, în calitate de persoană care se pretinde a fi vătămată printr-un act administrativ nelegal, poate solicita revocarea unui act administrativ numai în situația în care este în măsură să justifice existența unei vătămări produse acestuia într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim privat.
Din dispozițiile art. 1 alin. 1, alin. 2 și art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, rezultă în mod neechivoc că petentul se poate considera persoană vătămată doar în situația în care justifică un drept subiectiv sau interes legitim propriu, deoarece doar prin încălcarea acestora de către autoritatea publică se naște un raport de drept administrativ. Noțiunea de interes legitim a fost definită în doctrină ca fiind un interes persoanl, direct, născut și actual în acord cu interesul general și cu normele de conviețuire socială, dar fără a avea încă protecție juridică în sensul plenitudinii dreptului recunoscut de lege.
În contenciosul administrativ românesc regula este aceea că reclamanții pot formula acţiuni prin care invocă încălcarea unui drept subiectiv propriu sau a unui interes legitim privat (parag. 67 și urm. din Decizia ÎCCJ nr. 8/2020 și parag. 37 din Decizia CCR nr. 40/2023); interesul public poate fi invocat, însă doar în subsidiar. Contenciosul obiectiv bazat exclusiv pe invocarea interesului public este reglementat doar cu titlu de excepție, în ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege; niciuna dintre aceste ipoteze de excepție nu este incidentă în această situație. Inadmisibilitatea actio popularis este o soluție compatibilă cu dispozițiile Convenției de la Aarhus, după cum s-a confirmat prin hotărârea din 11 ianuarie 2024 pronunțată de CJUE ca urmare a sesizării dispuse de instanța de recurs în acest litigiu.
Curtea Constituțională a confirmat, prin Decizia nr. 40/22.02.2023, faptul că instituirea unor cerințe de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ are rolul de a institui un „climat de ordine indispensabil, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți” (parag. 40). Prin instituirea unor cerințe de admisibilitate pentru sesizarea instanțelor de judecată nu se limitează accesul la justiție, urmărindu-se în schimb asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice (parag. 57). Așa fiind, s-a dorit responsabilizarea reclamanților, condițiile procedurale asociate acțiunii în contencios administrativ fiind menite să asigure seriozitatea demersurilor, pentru a preveni utilizarea acțiunii civile drept instrument de răzbunare, șicană ori pentru scopuri anticoncurențiale ori utilizarea actio popularis de către persoane/entități care, neputând justifica o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.
Prin Sentința Civilă nr. 216/CA/2022 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 2912/97/2020, se reține că în litigiul de contencios administrativ interesul legitim pe care partea îl invocă reprezintă, astfel cum rezultă din definiția dată de art. 2 alin. 1 lit.p) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor, previzibil și prefigurat, iar aprecierea existenței interesului legitim se face la emiterea actului vătămător.
De asemenea, prin Decizia Civilă nr. 71/CA/2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 822/88/2020*, definitivă, instanța de control judiciar a stabilit că în accepțiunea dispozițiilor art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, apărarea unui interes legitim public se poate invoca numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Tot astfel prin Deciziile nr. 9/2018 și nr. 1290/2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că interesul reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 teza I C. proc. civ. precum și faptul că cerința interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acțiunii, întrucât prin hotărârea sa instanța de judecată este chemată să se pronunțe în concret cu privire la valorificarea unui drept, iar nu pe aspecte teoretice și academice.
Prin Decizia nr. 245/2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că există interes în promovare unei căi de atac în situația în care partea s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.
În esență, jurisprudența națională a statuat, în mod constant că petentul nu doar că trebuie să invoce, ci să și facă dovada existenței unui interes legitim al său ori a unui drept dobândit prin lege sau constituit prin acte, emise în temeiul legii, pe care autoritatea publică avea obligația să-l respecte și să-l recunoască petentului.
Or, în cuprinsul plângerii prealabile, petentul precizează, strict formal, că prin menționarea numelui viceprimarului propus de către consilierii locali să fie desemnat să exercite primul, calitatea de înlocuitor de drept al primarului, a fost îngrădit dreptul său de a alege care dintre cei doi viceprimari exercită primul, calitatea de înlocuitor de drept al primarului, fără a învedera eventuale motive care să justifice interesul său în solicitarea cererii de revocare a actului administrativ adoptat. De altfel, în cadrul ședinței de consiliu, anterior supunerii la vot, consilierii au fost rugați să facă propuneri pentru întocmirea buletinelor de vot în vederea desemnării viceprimarului care să exercite primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, fiind făcută o singură propunere, respectiv domnul viceprimar Lavu Sorin Tudor, în condițiile în care inclusiv petentul ar fi avut posibilitatea să facă o altă propunere, posibilitate pe care nu a folosit-o. De altfel, nici celălalt viceprimar, dl. Faur Irinel Ioan, nu și-a exprimat dorința de fi desemnat să exercite primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
Precizăm că, ulterior formulării primei propuneri (dl. Lavu Sorin Tudor) președintele de ședință a întrebat consilierii locali dacă mai au propuneri, petentul având această posibilitate, drept de care nu a uzat, exprimându-se clar că dorește să atace hotărârea de consiliu local. În aces sens, vă rugăm să observați considerentele Deciziei nr. 40/2023 a Curții Constituționale, supracitate.
De asemenea, arătăm că anterior adoptării Hotărârii Consiliului Local al municipiului Deva nr. 136 din data de 15.04.2025 au fost respectate întrutotul formele procedurale premergătoare adoptării actelor administrative, proiectul de hotărâre însoţit de referatul de aprobare fiind transmis compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea întocmirii raportului de specialitate.
Ulterior la data de 15.04.2025 proiectul de hotărâre a fost dezbătut în cadrul comisiilor de specialitate ale consiliului local fiind întocmit avizul nr. 216/15.04.2025 al Comisiei pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, agricultură prin care proiectul de hotărâre a fost avizat favorabil urmând a fi propus Consiliului Local în vederea dezbaterii şi adoptării în forma prezentată.
Menţionăm că Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr.136 din data de 15.04.2025 privind desemnarea viceprimarului municipiului Deva, care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, a fost comunicată în termenul legal prefectului județului în vederea exercitării controlului de legalitate, fiind considerată întrutotul legală.
Examinând motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile putem concluziona că actul administrativ a cărei revocare se solicită a fost adoptat în baza şi executarea legii, a fost emis în limitele competenţelor acordate autorităţii publice locale cu respectarea procedurii şi formalităţilor prevăzute de lege.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, actul administrativ atacat prin plângerea prealabilă înregistrată sub nr. 41166 din 24.04.2025 a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond, formă și procedură prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, motivele invocate nefiind de natură să răstoarne prezumția de legalitate a actului administrativ a cărui revocare se solicită, astfel că se impune respingerea plângerii prealabile ca neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1, 3 și 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 129 alin. 1, alin. 14, art. 139 alin. 1 coroborate cu art. 196 alin.1 lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, supunem atenției comisiilor de specialitate și plenului Consiliului local proiectul de hotărâre privind respingerea plângerii prealabile formulată de către petentul Clej Ioan Emanuel, înregistrată sub nr.41166 din 24.04.2025 referitoare la revocarea Hotărârii Consiliului local nr.136 din 15.04.2025”.
Carmen COSMAN – PREDA