În ciuda existenței de multe ori a unor compartimente juridice bine reprezentate, instituțiile publice locale și județene continuă să cheltuiască sume considerabile pe servicii juridice externe. Sub pretextul lipsei de personal sau al conflictelor de interese, administrațiile invocă „situații temeinic justificate” pentru a încredința direct contracte către case de avocatură. Practica, deși reglementată strict prin OUG nr. 26/2012, pare a fi devenit regula, nu excepția. Iar județul Hunedoara este doar un exemplu relevant.
Acuzațiile recente lansate de influencerul Vlad Mercori la adresa primarului Capitalei, Nicușor Dan, au reaprins o dezbatere veche, dar mereu actuală: cum ajung banii publici să alimenteze constant contracte juridice private?
„Ce nu poate fi rezolvat administrativ, se duce în instanță. Se pierde, se plătesc daune, se continuă cu alte procese. Iar nota de plată o achită bucureștenii”, avertizează Mercori.
În realitate, acest fenomen nu este izolat. De la Capitală până în județul Hunedoara, autoritățile publice invocă frecvent „situații temeinic justificate” pentru a angaja avocați privați, în ciuda prevederilor legale explicite din Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, care interzic achiziția acestor servicii dacă există deja consilieri juridici angajați.
HUNEDOARA: UN CAZ ELOCVENT
În județul Hunedoara, exemplul Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu, aflat în administrarea Consiliului Județean Hunedoara este doar unul dintre cazuri. În ianuarie 2024, instituția a angajat servicii juridice externe pentru că juristul era în concediu de creștere a copilului. O motivație acceptabilă, dar care ridică semne de întrebare despre planificarea și acoperirea posturilor esențiale. Asta mai ales că, în urmă cu nici doi ani instituția sanitară a avut o solicitare identică, de data aceasta pe motiv că a încetat contractul de muncă al consilierului juridic angajat la acea vreme.
Mai 2023: Spitalul Județean de Urgență Deva, administrat tot de CJ Hunedoara, solicită servicii externe într-un dosar în care unul dintre consilierii juridici ai spitalului era reclamant! O situație clară de conflict de interese, care face imposibilă reprezentarea instituției de către proprii angajați. Un an mai devreme, la fel: SJU Deva a solicitat și primit aprobarea achizitiei de servicii juridice specializate de asistenţă şi reprezentare a intereselor Spitalului Judeţean de Urgență Deva în justiție. Era în proces cu proprii angajați. A pierdut!
În alte cazuri, cum ar fi Apa Serv Valea Jiului, tot din subordinea administrației județene, contractele de reabilitare și extindere a rețelelor de apă justifică achiziții externe prin „complexitatea proiectelor”. Deși legal, recurența acestor justificări ridică totuși suspiciuni legate de oportunitate și eficiență.
Este bine de precizat că sunt doar câteva exemple, în realitate sunt mult mai multe cazuri, Identice!
LEGEA EXISTĂ, DAR CINE O RESPECTĂ?
Articolul 1 din OUG 26/2012 este cât se poate de clar: serviciile juridice externe pot fi achiziționate doar dacă nu pot fi asigurate de personalul intern și numai cu aprobarea autorităților competente.
Însă practica arată că motivarea acestor „excepții” este adesea formală, iar aprobările vin aproape automat în consiliile locale și județene. Ridicarea mâinii în ședințele de plen devine un gest de rutină, fără o analiză reală a nevoii sau impactului financiar.
CONCLUZIE
Cine trage linie la final și întreabă: „A meritat?”.
În multe cazuri, instituțiile pierd procesele, dar rămân cu facturile avocaților în mână. Iar aceste facturi sunt plătite din bugetele publice – adică din buzunarele cetățenilor.
Este poate timpul pentru o dezbatere reală despre disciplina financiară în instituțiile publice și despre rolul compartimentelor juridice. Până atunci, moda contractelor private pe bani publici continuă… aparent legal, dar poate nu tocmai legitim.
Carmen COSMAN – PREDA