Mai multe persoane cu posibilități modeste sau bătrâni care locuiesc în comunități izolate din comuna Pleșcuța au primit, sâmbătă, sprijin din partea voluntarilor Fundației Internaționale Omenia Dacică și a preotului ortodox Ilea Duțu. Totodată, această acțiune umanitară a demonstrat încă o dată că și pe drumuri de munte întâlnești OMENIA, de data aceasta în persoana unor tineri IT-iști din Timișoara care nu au pregetat niciun moment să se alăture voluntarilor.


În Aciuța și Budești, două sate din comuna arădeană Pleșcuța, iarna este ca-n povești, dar pentru bătrânii singuri care trăiesc în aceste sate omătul și gheața așternute pe drum îi ține mai mult în case.


Oameni gospodari, se aprovizonează cu tot ce au nevoie peste a trece peste zilele lungi de iarnă, iar atunci când pot copiii sau rude îi mai vizitează și le aduc alimente sau ce au nevoie. Sunt însă și bătrâni singuri pe lume, care nu mai au niciun sprijin, iar în ajutorul lor vin voluntarii organizațiilor umanitare. În plus, pentru acești oameni din comunitățile izolate de munte faptul că mai au cu cine să schimbe o vorbă, cine să le deschidă ușa este poate cel mai de preț ajutor.

Voluntarii Fundației Internaționale Omenia Dacică și-au făcut un scop din a susține persoanele aflate în stare de nevoie, promovarea demnităţii şi asigurarea dreptului acestora la dezvoltare şi la o viaţă sănătoasă, prin acordarea de ajutoare materiale, financiare, consiliere, dar şi prin promovarea voluntariatului.

Sâmbătă au ajuns la oamenii aflați în nevoie din satele Aciuța și Budești, alături de preotul ortodox Ilea Duțu, pentru a le întinde o mână de ajutor. Dincolo de bucuria de a ajuta, de a veni in sprijinul celor aflati in dificultate, această misiune umanitară a demonstrat că există speranță și viitor în ceea ce privește activitățile de voluntariat. Acolo, în creierii munților, unde cerul pare că se unește cu pământul, au întâlnit un grup de tineri IT-iști din Timișoara, veniți aici într-o scurtă vacanță. Aceștia au dat imediat o mână de ajutor, alaturându-se acestui demers de suflet.

Pe cărări de munte, acolo unde pare că până și timpul s-a oprit în loc, uneori întâlnești OMENIA, cea dătătoare de speranță inclusiv într-un viitor mai bun.
Carmen COSMAN – PREDA
